Echipa de control trimisă de şeful Poliţiei Române la Tulcea este pe punctul să dezlege misterul dispariţiei a 32 de tone de benzină şi motorină din gestiunea Inspec­toratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Tulcea.
    Zecile de tone de carburanţi din gestiu­nea IPJ Tulcea nu s-au evaporat şi nici nu s-au scurs în Dunăre, cum au spus şefii IPJ Tulcea imediat după descoperirea făcută de o echipă de audit a IGPR. Este vorba de o fraudă de proporţii produsă la IPJ Tulcea pe care o documentează, în aceste zile, Corpul de Control al Poliţiei Române.
Tanc închiriat pentru acoperirea fraudei
    Sunt probe care atestă că mai multe persoane din conducerea IPJ Tulcea ştiau de gaura din depozitul de carburanţi de vreo patru ani, de pe vremea când inspector şef  al IPJ Tulcea era Paul Machedon. Această informaţie este probată de faptul că IPJ Tulcea a închiriat un tanc de depozitare a  motorinei şi benzinei, cu o capacitate de peste 30 de tone, de la SC Siaj Tulcea. Există, de asemenea, probe că în tancul plutitor, închiriat în urmă cu patru ani, IPJ Tulcea nu a depozitat nicio cantitate de benzină sau de motorină. El a rămas gol în toţi aceşti ani, acostat la dana Siaj, dar IPJ Tulcea a plătit respectivei firme, lună de lună, o chirie de câteva milioane de lei vechi din bugetul de stat pentru a acoperi o gaură în gestiune de mari proporţii.
Şeful depozitului arată cu degetul spre superiori
    Investigaţiile efectuate până acum de către inspectorii de la Bucureşti arată că cel puţin două persoane din IPJ Tulcea ştiau, cu precizie, de dispariţia zecilor de tone de carburanţi. Este vorba de gestionarul depo­zitului de carburanţi care susţine că l-ar fi informat pe şeful serviciului Logistic, comisarul Marius Popescu, în privinţa găurii din gestiune. Mai mult, respectivul gestionar ar deţine şi probe privind modul cum au fost consumaţi carburanţii destinaţi  flotei navale a IPJ Tulcea. Gestionarul ar fi declarat membrilor Corpului de Control că ar fi depus înscrisuri la serviciul Logistic, dar comisarul Popescu ar fi ascuns adevărul şi astfel s-a continuat ţinerea unor evidenţe contabile duble pentru acoperirea fraudei. Rămâne de văzut dacă afirmaţiile gestionarului vor putea fi probate şi, dacă este aşa cum susţine acesta, cum va explica şeful serviciului Logistic asuma­rea fraudei. Există suspiciuni că şi  fostul şef al IPJ, Paul Machedon, ar fi ştiut de dispariţia din gestiune a 32 tone de carburanţi şi că şeful de la logistic nu ar fi tăcut mâlc de capul lui...
Falsificarea inventarelor
    Inspectorii de la IGPR mai spun că nici actualul şef la IPJ Tulcea, comisarul şef Vasile Şofan, nu poate fi absolvit de răspundere. Corpul de Control al IGPR verifică, în aceste zile, cum a preluat Şofan gestiunea IPJ Tulcea de la predecesorul său Machedon. Conform procedurilor legale, la preluarea funcţiei, Şofan trebuia să preia gestiunea pe bază unui inventar faptic şi scriptic cu  bunurile Poliţiei din judeţul Tulcea. Acest inventar există dar sunt suspiciuni că s-ar fi efectuat doar în biroul celor de la Logistic, fiind semnat apoi de Machedon şi de Şofan. Dacă inspectorul şef actual ar fi efectuat o vizită la depozitul plutitor închiriat de la firma Siaj ar fi aflat că a semnat ca primarul un inventar falsificat de subalternii săi. Tancul de combustibil închiriat de la Siaj nu a fost vizitat nici de comisiile de inventariere numite, anual, de inspectorii şefi Machedon şi Şofan. Mai mult, conform unui ordin de anul trecut al ministrului Administraţiei şi Internelor, ges­tiunile la depozitele de carburanţi ale unităţilor din acest minister ar fi trebuit să fie supuse inventarierii lunar.
Vinovăţia auditorilor
    Au intrat în vizorul Corpului de Control şi echipele de audit ale IGPR care au efectuat audit la IPJ Tulcea în ultimii patru ani. Au­di­torii respectivi sunt suspectaţi că nu au verificat faptic gestiunile IPJ Tulcea, conform procedurilor legale, şi astfel s-a descoperit aşa târziu frauda. Auditorii veniţi de la Bucureşti s-au mulţumit să veri­fice doar hârtiile privind gestiu­nea
carburanţilor existente la serviciul logistic care se dovedesc a fi falsificate. Doar  echipa de audit care a fost luna trecută la IPJ Tulcea a verificat, la faţa locului, tancul de carburanţi închiriat şi astfel s-a descoperit că acesta era gol, deşi în evidenţele contabile scrie că ar conţine 32 tone de carburanţi.

* Acuzaţii grave: înşelăciune, evaziune fiscală în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, evaziune fiscală în forma participaţiei improprii prin complicitate în formă continuată, participaţie improprie în forma complicităţii la evaziune fiscală
    Eduard a tot tras ţepe dar până la urmă i s-a înfundat. Procurorii i-au instrumentat un dosar voluminos pentru mai multe infracţiuni eco­no­mice pentru care ar putea primi până la 15 ani de puşcărie. La acest moment Eduard Bădulescu, om de afaceri, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni.
    Trei înşelăciuni. În calitate de reprezentant a trei firme din Tulcea, Eduard Bădulescu a indus şi a menţinut în eroare patru clienţi în perioada 9 august 2007-2010, cu ocazia închirierii şi de­ru­lării unor contracte de antrepriză prin neînde­plinirea obligaţiilor prevăzute în contractele respective. Adică el nu a terminat de executat lucrările contractate şi nu a respectat parametrii tehnici de construcţie.
    Evaziune fiscală în formă continuată. Costând în aceea că în calitate de administrator, în perioada ianuarie 2009-iunie 2009, a reţinut de la salariaţi şi a contabilizat impozite şi taxe cu reţinere la sursa în evidenţele societăţii, fără a fi achitate în termenul legal de 30 de zile, în sumă totală de 1.404 lei reprezentând CAS asiguraţi în sumă de 704 lei, CAS sănătate asiguraţi în sumă de 476 lei, şomaj asiguraţi în sumă de 51 lei şi impozit pe venit din salarii în sumă de 173 lei.
    De asemenea, în calitate de administrator nu a înregistrat în evidenţele contabile ale societăţii două facturi fiscale din anul 2009 în valoare de 99.875 lei din care TVA 15.947 lei şi în valoare totală de 25.000 lei din care TVA 4.000 lei şi pentru neîntocmirea unei facturi pentru suma de 7.000 euro girată cu un bilet la ordin din anul 2009 în valoare de 29.400 eli din care TVA 4.694 lei, fapt ce a determinat TVA necolectat şi necontabilizat în sumă de 24.641 lei.
    Tot ca administrator, Eduard Bădulescu a reţinut de la salariaţi impozite şi taxe cu reţinere la sursă în perioada ianuarie 2007-ianuarie 2008 fără a fi achitate până în momentul controlului de către organele competente în sumă totală de 33.894 lei reprezentând CAS asiguraţi în sumă de 8.630 lei, CAS sănătate asiguraţi 7.865 lei, şomaj asiguraţi 905 lei şi impozit pe venit din salarii 16.494 lei.
    În calitate de administrator nu a înregistrat în evidenţele contabile ale firmei venituri impoza­bile în sumă de 199.168 lei şi TVA de 36.589 lei, din totalul veniturilor înscrise pe un număr de 7 facturi fiscale din perioada 9 august 2007-16 septembrie 2009 cu valoarea totală de 347.710 lei din care TVA 43.392 lei.
    Fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Ca administrator, Eduard Bădulescu a falsificat 3 facturi fiscale eliberate de o persoană juridică în perioada 2007-2008 în sensul că a inserat sume mai mici faţă de exemplarele cu nr.1 cu scopul de a înregistra în contabilitatea firmei venituri mai mici pentru diminuarea impozitelor şi taxelor către stat.
    Evaziune fiscală în forma participaţiei im­proprii prin complicitate, în formă conti­nua­tă. În calitate de director general, Eduard Bădulescu a ajutat-o cu intenţie pe soţia sa, administrator al aceleeaşi firme, să reţină de la salariaţii firmei impozite şi taxe cu reţinere la sursă, fără a fi achitate în termenul legal de 30 de zile, în perioada ianuarie 2008-februarie 2009, în sumă totală de 5.886 lei, reprezentând CAS asiguraţi 2.974 lei, CAS sănătate asiguraţi 1.657 lei, şomaj asiguraţi 157 lei şi impozit pe venit din salarii 1.098 lei.
    Participaţie improprie în forma compli­cită­ţii la evaziune fiscală, în formă continuată. În calitate de director general a ajutat-o cu intenţie pe soţia sa, administrator al aceleaşi firme, să nu înregistreze în evidenţele contabile 5 facturi fiscale în valoare de 29.400 lei, de 12.750 lei, de 21.300 lei, de 30.000 lei şi de 100.173 lei, cau­zând un prejudiciu constând în neplata TVA de 15.995 lei şi impozit pe profit de 13.468 lei, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.
    Pentru acest „pachet” de infracţiuni econo­mi­ce, patronul Eduard Bădulescu riscă închisoarea de la 3 la 15 ani pentru înşelăciune, de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi pentru evaziune fiscală, de la 3 luni la 2 ani sau amendă pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

 O pierdere definitivă: funcţia de consilier judeţean
 Fără să bată vreo tobă, Boris Marcel Creţu a reuşit în instanţă să se reabiliteze
O pierdere definitivă: funcţia de consilier judeţean
    Fără să bată vreo tobă, Boris Marcel Creţu a reuşit în instanţă să se reabiliteze. În baza celor constatate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), ziarul „Puterea“ publica „Lista completă a celor deconspiraţi de CNSAS“ sub numele „Lista ruşinii naţionale“. Erau înşirate nume de magistraţi, trimişi în străinătate, repre­zen­tanţi ai administraţiei publice centrale, par­lamentari şi aleşi locali. Toţi aceştia puteau contesta în instanţă verdictul pus de CNSAS.
    Pe lista menţionată figurau doi tulceni, ambii consilieri judeţeni: Boris Marcel Creţu, din partea Partidului Naţional Liberal, şi Gheorghe Ciocârlea, din partea Partidului Democrat Liberal.
Agonia politică. Extazul politic
    În data de 8 iulie 2010, Boris Creţu re­nunţa prin demisie la calitatea de consilier judeţean. Mai târziu cu o lună şi ceva, întrebat dacă a avut, într-adevăr, legături cu Securitatea, declara următoarele pentru cotidianul nostru: „Nu ştiu în ce ziar au apărut aceste informaţii. Să văd şi eu despre ce e vorba, să mă uit şi eu. Nu am co­laborat cu Securitatea, în sensul ăsta am dat şi declaraţie. Legături cu poliţia politică am avut tot timpul, că am fost navigator: ni se dădea aviz ca să putem «ieşi» şi aşa mai departe. Dar, repet, normal că nu am colaborat cu Securitatea”.
    Până atunci, anume pe 30 iulie 2010, Filiala Teritorială Tulcea a Partidului Naţional Liberal nominalizase înlocuitorul lui Creţu în Legislativul Judeţean: Taşcu Caraman.
    Creţu a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României decizia CNSAS, iar instanţa – prin Decizia nr. 4079/14 septem­brie 2011, a admis recursul: Boris Marcel Creţu nu a făcut poliţie politică, nu a fost securist, nu a fost colaboraţionist.
Creţu va fi cel puţin ce a fost, susţine şeful PNL Tulcea
    La finele săptămânii trecute, Secretariatul General al Partidului Naţional Liberal a or­ga­nizat la Constanţa o întrunire tehnică la care i-a convocat pe toţi responsabilii de re­ţea­ua electorală, cu privire la stadiul pregă­tirii organiza­ţiilor pentru campanie şi alte aspecte. La manifestare a participat şi Boris Creţu.
    „Domnia – sa (Boris Creţu – n.n.), apărându-i la un moment dat o hotărâre de condamnare ca agent al fostei Securităţi, s-a retras atât din funcţia de consilier judeţean, cât şi din funcţia de membru al Biroului Politic Teritorial (BPT), preferând să rămână doar membru al partidului. A revenit în activitate şi îl voi reintegra în BPT, pentru că a câştigat la instanţa supremă!“, a anunţat liderul liberalilor tulceni, Octavian Popa, în ultima conferinţă de presă.
    „Domnul Creţu a demonstrat două lucruri în acelaşi timp. În primul rând, nevinovăţia, nefiind agent al Securităţii. În al doilea, spre deosebire de alte persoane acuzate de acelaşi lucru, a avut o reacţie altruistă, îndreptată spre opinia publică, renunţând la funcţia publică şi la cea politică“, a adăugat Popa.
„Nu mai candidez niciunde, o să ajut partidul din interior“, a spus Creţu
    Boris Marcel Creţu a aderat la principiile liberale în 1995, înregimentându-se direct în Partidul Naţional Liberal. A fost membru în Biroul Politic Municipal, în Biroul Politic Teritorial, ajungând să ocupe – prin alegeri – funcţia de vicepreşedinte judeţean, chiar pe aceea de secretar executiv coordonator. După un mandat plin de consilier judeţean, exercitat în mandatul 2004 – 2008, următoarea legislatură a mai onorat atribuţiile de ales judeţean preţ de câteva luni, anume până la demisia de onoare.
    „Am ales să demisionez din calitatea de consilier judeţean pentru a nu compromite Partidul Naţional Liberal. Nu voi mai candida pentru o funcţie publică aleasă. Prefer să slujesc partidul din interior, voi opta pentru o funcţie publică“, a spus Creţu.
    În prezent, Boris Marcel Creţu deţine funcţia de responsabil IT în cadrul Filialei Teritoriale a Partidului Naţional Liberal.

* După ce s-a ales praful de SC FC Delta Tulcea SA, un surogat inventat de mai marii fotbalului tulcean, o societate comercială cu pierderi de aproape un milion de euro conform bilanţului contabil, iată că pe mandatul aceluiaşi priceput în ale fotbalului, Haralambe Meregiu, până şi AS Fotbal Club Delta Tulcea a ajuns nu rău, ci mai rău
    După ce s-a ales praful de SC FC Delta Tulcea SA, un surogat inventat de mai marii fotbalului tulcean, o societate comercială cu pierderi de aproape un milion de euro conform bilanţului contabil, iată că pe mandatul aceluiaşi priceput în ale fotbalului, Haralambe Meregiu, până şi AS Fotbal Club Delta Tulcea a ajuns nu rău, ci mai rău. Dacă la SC-ul la care adminis­trator a fost Meregiu, timp de un an, în sezonul 2009-2010, pierderile contabile au fost de aproape un milion de euro şi nimeni n-a comentat nimic, acum la AS e mai rău fiind deschisă procedura insolvenţei.
FC Delta Tulcea în insolvenţă!
    Da, la clubul cu pretenţii de promovare în Liga I, s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă în formă generală iar instanţa de judecată a şi desemnat în calitate de administrator judiciar HM Expert IPURL care va exercita atribuţiile prevăzute de art.20 din Legea nr.85/2006 şi pe cele care îi vor fi stabilite de judecătorul sindic, precum şi orice alte atribuţii care îi revin, cu o retribuţie de 2500 lei + TVA. Un fleac prin comparaţie cu lefurile şi mai ales primele celor de la Delta Tulcea, inclusiv a celor care au mânat corabia echipei fanion de fotbal a Tulcei spre acest naufragiu.
    Naufragiu spre care s-a mers încă din aprilie 2011 atunci când SC Tundo Invest SRL din Braşov a deschis procedura insolvenţei pentru FC Delta Tulcea pentru neplata unei facturi privind un stagiu de pregătire centralizată. Specialiştii de care s-a înconjurat Haralambe Meregiu şi-au dat dimensiunea priceperii şi în materie juridică astfel încât s-a pierdut cu graţie acest proces iar soluţia dată de instanţa de judecată în şedinţa din 13 octombrie spune tot despre calitatea celor care au apărat in­teresele clubului Delta Tulcea: „Anulează contestaţia formulată de debitoare ca netimbrată”. Unii ar spune că pentru netimbrare s-a pierdut procesul, şi poate că au dreptate, însă este posibil să se fi pierdut oricum dar poate mai târziu, timp în care s-ar fi putut stinge debitul. Un debit banal în fond, contravaloarea unui cantonament, prin comparaţie cu câţi bani se toacă la Delta cam cât negru sub unghie.
Notificare trimisă deja creditorilor
    Zilele acestea mai mulţi creditori ai FC Delta Tulcea, pentru că s-ar părea că nu este doar firma din Braşov care are de recuperat bani, au primit următoarea notificare: „Deschiderea procedurii de insolvenţă în formă generală faţă de debitoarea ASOCIAŢIA FOTBAL CLUB DELTA, prin sentinţa civilă nr.3943 din data de 13.10.2011 a Tribunalului Tulcea-Secţia civilă, comercială şi contencios administrativ, pronunţată în dosarul nr. 1425/88/2011 în temeiul art. 3, pct.24 raportat la art. 1 alin.1 pct.6 şi art.31, din Legea nr.85/2006. Prin aceeaşi sentinţă civilă a fost desemnat în calitate de administrator judiciar HM EXPERT - I.P.U.R.L. cu sediul în Bucureşti, str. Dr. Col. Medic Stoenescu, nr.15, ap.1, sector 5. Prin sentinţa civila menţionată mai sus, în temeiul art.47 alin.3 din Legea privind procedura insolvenţei, a ridicat în tota­litate debitorului dreptul de administrare, conducerea revenind admi­nistratorului judiciar.
    În temeiul art.44 din Legea nr.85/2006, debitoarea ASOCIAŢIA FOTBAL CLUB DELTA, are obligaţia să pună la dispoziţia administratorului judiciar toate infor­maţiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile şi transferurile patri­moniale făcute în cele 120 de zile ante­rioare deschiderii procedurii, s-a dispus obligarea debitoarei ca în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii să depună administratorului judiciar docu­men­tele prevăzute la art. 28 alin.(1) din Legea privind procedura insolvenţei, în caz contrar, urmând a fi sesizate cu plângere organele penale competente, conform art. 147 din aceeaşi lege.
    Creditorii debitorului trebuie să proce­deze la înscrierea la masa credală a aces­tuia prin depunerea cererii de admitere a creanţei în condiţiile următoare:
    Termenul limită pentru înregistrarea ce­re­rii de admitere a creanţelor este 25.11.2011.

* Anul trecut s-au cheltuit aproape 44 de miliarde de lei pentru... evitarea promovării
* Anul acesta, cheltuielile probabil vor depăşi cu mult milionul de euro pentru că se vrea promovarea
    Fotbalul tulcean reprezentat de FC Delta Tulcea, fie că a fost asociaţie sportivă, fie că a fost  societate comercială, reuşeşte an de an să atragă din bani publici sume ce se învârt în jurul milionului  de euro, un buget imens pentru un club de fotbal care de ani buni înşeală aşteptările suporterilor, din ce în ce mai puţini, cu deja consacratul obiectiv ... evitarea promovării.
    În acest sezon în schimb, obiectivul este clar şi tare exprimat de finanţatorul principal al echipei, Consiliul local Tulcea, prin vocea primarului Constantin Hogea, care a declarat că dacă echipa nu promovează la vară este posibil să renunţe să-i mai transfere bani în cont.
„Nu sunt numai primarul microbiştilor (...). Trebuie să mai facem şi altceva prin oraş”
     „Am mai spus că nu vom mai plăti decât performanţa, lucru pe care văd că şi l-au asumat şi cei de la STX OSV Tulcea. Convocarea lotului am înţeles că este pentru data de 9 ianuarie 2012 după care se va pleca în cantonament. Dintre toate zonele, cea consacrată, inclusiv ca preţ, ar fi Antalya. Aşa cum au declarat vor să schimbe sau să practice schimbări în garnitura de bază a echipei, vor să renunţe la un număr de jucători, vor să aducă alţi jucători, chiar am avut o discuţie atât cu domnul Meregiu, cu domnul Dulca, din partea celor care monitorizează activitatea lor prin Hotărâre de Consiliu local cu domnul Şacu, pentru că domnia sa este şi om de fotbal, şi am spus foarte clar că suntem în continuare alături de club, evident, îi vom susţine financiar până la terminarea returului, dar dacă la finalul returului nu suntem în situaţia să ne îndeplinim ceea ce ne-am propus va fi foarte greu să îi finanţăm în continuare. Dacă promovăm, vă daţi seama, trebuie să facem pe dracu în patru, toţi, nu numai Primăria, şi sper că atunci şi Consiliul Judeţean şi alte entităţi din mediul privat au spus că dacă se întâmplă asta nu ne lasă, mergem cu clubul înainte. Dacă în continuare rămânem tot în Liga a II-a şi cu aceleaşi veşnice obiective ori evitarea promovării, ori altele, nu cred că mai continuăm. Nu mai avem bani, de ce să nu o spunem, şi avem nevoie anul viitor în zona de servicii comunale de circa 60 de miliarde de lei vechi ca să aducem străzile la nivel de covor asfaltic. Am mai spus că nu sunt numai primarul microbiştilor sau a celor care iubesc fotbalul. Trebuie să mai facem şi altceva prin oraş!” a declarat primarul Constantin Hogea, cel care creditează clubul de fotbal de mai bine de cinci ani şi de abia acum îi cere performanţă de Liga I.
Performanţă similară cu buget de zece ori mai mic
    Chiar dacă de-a lungul existenţei sale, din 2005 încoace, clubul de fotbal, fie că a fost asociaţie sportivă, fie că a fost societate comercială, a atras bani şi din alte surse, bugetul municipiului a fost cel mai darnic şi e oarecum justificat din moment ce sediul şi stadionul sunt aici în Tulcea.
    Dacă an de an asociaţia sportivă a primit sume colosale din banul public, sume greu de cuantificat pentru că sunt parţial publice, în anii 2009 şi 2010 o societate comercială, SC FC Delta Tulcea SA, a fost cea care însemnat clubul de fotbal în baza unei cesiuni a dreptului de participare în Liga a II-a. O cesiune care ar putea, în lumina noilor modificări de regulamente, să îi coste respingerea licenţierii ca şi club de Liga I, însă nici nu vrem să anticipăm şi nici nu e subiectul acestui material. Revenind la SC FC Delta Tulcea SA, exerciţiul financiar al acestei societăţi comerciale este public şi arată ce pierderi a înregistrat societatea în anii 2009 şi 2010, practic în sezonul fotbalistic 2009-2010 atunci când „performanţa” clubului, în primul an de mandat al actualului preşedinte, a însemnat clasarea pe locul 5, după Victoria Brăneşti şi Sportul Studenţesc, echipe care au promovat, dar şi după Petrolul Ploieşti şi FC Snagov, echipă ce a rămas proaspătă în memoria suporterilor tulceni după meciul de la sfârşitul lunii trecute şi care în anul 2010, potrivit bilanţului contabil a avut cheltuieli totale de 409.170 lei. Altfel spus puţin peste patru miliarde de lei vechi. În schimb, SC FC Delta Tulcea SA a „reuşit” cheltuieli totale, în anul financiar 2010, de 2.386.404 lei (peste 23 de miliarde lei vechi), în acelaşi an AS FC Delta Tulcea, cea care a preluat în vara anului 2010 dreptul de participare, având cheltuieli totale, tot potrivit bilanţului, de 1.999.189 lei (aproape 20 de miliarde lei vechi). Un calcul sumar arată că în anul de graţie 2010, în plină criză financiară, fotbalul tulcean atât ca societate comercială cât şi ca asociaţie sportivă a „topit” circa 43 de miliarde de lei vechi. Bani proveniţi în mare parte de la bugetul local, altfel spus de zece ori mai generos decât la Snagov care, iată, se ţine scai de Delta Tulcea şi atunci şi acum, chiar dacă are un buget de zece ori mai mic.
Vom reveni.
Link scan: http://i.imgur.com/HNqcF.jpg

   Primii vizaţi par a fi inspectorul şef Vasile Şofan, despre care se spune că va fi revocat din funcţie până la sfârşitul anului, Marius Popescu, şeful serviciului Logistic, dar şi şefii altor structuri din cadrul IPJ
   Controlul IGPR la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea s-a încheiat, inspectorii redactează actul de control care va fi defi­nitivat până la finele acestui an.
    Deţinem informaţii că acest con­trol de fond la IPJ Tulcea a fost efectuat de inspectori exi­genţi şi foarte buni profesionişti, iar constatările lor sunt de o gravitate fără precedent şi vor genera măsuri drastice.
Gestiune frauduloasă
    În privinţa dispariţiei din gesti­unea poliţiei tulcene a 32 tone de carburanţi lucrurile par a fi clare. Gestionarea motorinei şi benzinei pentru sectorul naval s-a făcut, de mai mulţi ani, în afara regulilor specifice şi din acest motiv a fost posibilă frauda. Adică, ani la rând, şefii şi marinarii IPJ Tulcea au consumat cum au vrut muşchii lor carburanţii. Numai cine nu a vrut din structurile de conducere ale IPJ Tulcea nu ar fi luat, cu canistra, benzină sau motorină din tancul de carburanţi. În ultimii patru ani, fişele de gestiune şi de consum pentru navele IPJ Tulcea au fost falsificate. Gestionarii carburanţilor, în loc să pună capăt acestui jaf de zeci de tone de mo­torină şi benzină, ar fi participat, de bună voie sau constrânşi de şefii direcţi, la falsificarea actelor primare de gestiune. Ofiţerii IGPR care au investigat acest caz susţin că au identificat atât me­todele de fraudare, cât şi respon­sabilii pentru producerea fraudei.
Urmează ancheta Parchetului
   Conducerile IGPR şi a Minis­terului Administraţiei şi Inter­nelor au fost informate despre situaţia de la IPJ Tulcea. S-a luat decizia ca actul de control şi documentele privind dispariţia a 32 de tone de carburanţi din gestiunea IPJ Tulcea să fie trimise procurorilor. Astfel, dosarul des­chis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, la solicitarea inspectorului şef al IPJ Tulcea, Vasile Şofan, privind dispariţia  zecilor de tone de carburanţi, va prinde consistenţă şi cercetările vor putea fi derulate rapid. Printre cei care vor fi chemaţi la Parchet să dea socoteală pentru prejudiciu va fi inclusiv comisarul şef Şofan, care a formulat plângere la par­chet pentru constatarea prejudi­ciului. Corpul de Control al IGPR are probe că la dispariţia carbu­ranţilor din gestiune ar fi contri­buit, alături de inspectorul şef Şofan, de şeful Serviciului Logis­tic, Marius Popescu şi fostul şef al IPJ Tulcea, Paul Machedon. O faptă penală agravantă pentru cei învinuiţi pare a fi  închirierea unui tanc de depozitare de la SC Siaj cu ajutorul căruia s-a acoperit frauda ani la rând.
Management defectuos
    Deţinem, de asemenea, infor­maţii că inspectorii Corpului de Control al IGPR au mai  găsit la Tulcea şi alte nereguli. Ar fi vorba de management defectuos în gestio­narea necorespunzătoare a dosarelor privind infracţiunile, lipsa de exigenţă din partea şefilor structurilor din inspectorat faţă de poliţiştii care comit abateri disciplinare sau tergiversează soluţionarea unor sesizări.
    Toate aceste constatări vor con­duce, inevitabil,  la măsuri disci­pli­nare. Primii vizaţi par a fi in­spectorul şef Vasile Şofan, despre care se spune că va fi revocat din funcţie până la sfârşitul anului, Marius Popescu, şeful serviciului Logistic, dar şi şefii altor structuri din cadrul IPJ. Unii vor fi demişi, iar alţii,  pe lângă revocarea din func­ţie, vor fi trimişi în faţa pro­curorilor să dea cu subsemnatul şi vor constrânşi să plătească celor 32 de tone de carburanţi.
    Şanse mari să preia conducerea IPJ Tulcea o are Viorel Oltu, adjunct al inspectorului şef care nu pare a fi implicat în scandalul carburanţilor şi nici nu i s-au găsit deficienţe în activitatea mana­gerială.

* Cele patru garsoniere şi şaisprezece apartamente (cu două camere) ale blocului nou construit au fost sparte, hoţii au plecat cu caloriferele, oamenii nu au racord la gaz, iar chiria a fost stabilită în şedinţa Consiliului local de pe 15 decembrie la suma de 560 lei/lună
* Primarul Ichim Andone spune că a dat oamenilor cheile în urmă cu câteva săptămâni şi pentru că blocurile ANL nu sunt locuinţe sociale, e treaba fiecărui chiriaş să se racordeze la gaz şi să-şi păzească locuinţa; dacă nu vor, precizează primarul, există, evident, o listă de aşteptare
Ofertă de la stat: nou, dar fără calorifere şi gaze
Blocul ANL Măcin, oază de scandaluri
   „Sunt una dintre persoanele care au depus dosar pentru ANL-urile construite recent în oraş. Dosarul a fost acceptat, am primit şi repartiţia, dar, din cauza faptului ca nu au fost finalizate lucrările la reţeaua de gaz, nu ne-am putut muta în noua locuinţă. Deci ANL-urile au rămas nelocuite. Drept urmare, la scurt timp de la repartiţii, blocul a fost spart fiind furate toate caloriferele din imobil. Am fost sfătuiţi de către domnul primar să ne angajăm paznic până ne mutăm şi să ne cumpărăm centrală pe banii noştri.
   Ieri (15 dec. n.n.) a fost şedinţă la primărie în care s-a stabilit chiria lunară pentru locuinţa ANL: 560 lei!!! Toţi chiriaşii sunt revoltaţi, e strigător la cer! Păi pe lângă această sumă trebuie să ne montăm centrala, să plătim utilităţile şi impozitul! Unde mai e ajutorul de la stat? Dacă ne permiteam luxul acesta, ne cumpăram o locuinţă proprie sau închiriam un apartament, fără să mai depunem dosar la stat. Menţionez că blocul ANL este construit la periferia oraşului Măcin,  într-un cartier de romi, rău famat, din rândul cărora se numără şi hoţii care, bineînţeles, vor rămâne neprinşi”.
    Asta ne scrie, cu revoltă, una dintre persoanele care au primit repartiţie la blocurile ANL acum vreo lună şi jumătate. De atunci, aşa cum puteţi constata, s-au întâmplat multe. Apartamentele au fost sparte, caloriferele au fost furate, gazul nu are cum să ajungă în bloc, pentru că nu există centrală, iar chiria a fost stabilită în Consiliul local la o sumă astronomică în raport cu condiţiile oferite.
    Contactat telefonic, primarul Ichim Andone ne-a declarat: „Astea nu-s locuinţe sociale, deci cine nu poate suporta aceste costuri nu este obligat să semneze contractul de închiriere. Da, ştiu că s-au furat caloriferele, numai că noi le-am dat cheile acum vreo lună, o lună jumătate. Trebuia să păzim noi blocul? Poliţia face oricum o anchetă şi am înţeles că i-au găsit pe hoţi. În privinţa chiriei, nu eu am hotărât suma, ci Consiliul local, în baza legii. Tot conform legii, racordul la gaz se face individual”.
    Scurt, sec şi relevant. Dacă facem un calcul, adunând costul montării calorifere­lor, al unei centrale, costul racordării la gaz, chiria lunară şi impozitul deducem că cei care au primit repartiţii la blocul ANL se află, practic, în imposibilitatea de-a se muta prea curând în noua locuinţă. Aşa că primarul Ichim Andone are soluţia de rezervă: cei care urmează pe lista aprobată de Comisie.

* Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional spune că Iulian Viyauer, „oraşul Sulina este un exemplu concludent privind dezinteresul autorităţilor locale pentru  conservarea patrimoniului cultural naţional”
Neculai Amihulesei
    Judeţul Tulcea are 570 de monumente istorice înscrise în lista patrimoniului naţional, dar autorităţile ignoră această zestre culturală care constituie un potenţial imens de dezvoltare a turismului.
    Iulian Vizauer, director al Direcţiei Judeţene pentu Cultură şi Patrimoniul Naţional, spune că „aceste bunuri culturale sunt încă percepute ca şi simple clădiri sau suprafeţe de teren fără să se ţină cont de contextul istoric şi urbanistic în care se află. Astfel acest patrimoniu devine vulne­rabil tuturor categoriilor de riscuri.
    Încercăm, fără succes, să aplicăm în activităţile de protejare a Patrimoniului Cultural Naţional elemente de management al riscurilor. Suntem puşi, câteodată, în situaţia absurdă de a încerca să protejăm bunurile culturale imobile de proprie­tarii lor. Adesea intrăm în conflict cu entităţi ale administraţiei publice în probleme care ţin de protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, prevăzute de legislaţia în vigoare”.
Patrimoniu ignorat
     Directorul Vizauer spune că, „oraşul Sulina este un exemplu concludent privind dezinteresul autorităţilor locale pentru conservarea patrimoniului cultural naţional. În acest oraş se află o treime din cele 99 de monumente de arhitectură ale judeţului înscrise în patrimoniul naţional, din care foarte multe sunt pe punctul de a fi pierdute definitiv. Statutul lor juridic este incert, iar primăria are o vină importantă în acest caz”.
Potenţialul turistic la zecilor de clădiri de patrimoniu
    În urmă cu un deceniu, Ion Caramitru, ministru de atunci al Culturii, a iniţiat o serie de acte legislative în măsură să asigure salvarea acestor imobile de patrimoniu şi să le includă, apoi, în circuitul turistic. Erau vizate zeci de imobile în care au funcţionat instituţii ale Comisiei Europene a Dunării sau au aparţinut unor personalităţi care au locuit în acest oraş pe timpul cât Sulina a avut statutul de porto franco. Fostul primar al Sulinei, Victor Andrei a demarat un proiect de salvare a patrimoniului urbanistic al oraşului în care a fost implicat şi un englez care a cumpărat un imobil ce aparţinuse Legaţiei  Marii Britaniei pentru a-l introduce în circuitul turistic, dar s-a lăsat păgubaş după divergenţele pe care le-a avut cu autorităţile locale. Iniţiativa din 2000 care viza reabilitarea patrimoniului urbanistic al oraşului a fost abandonată de actualul primar Aurel Dimitriu, care nu dă doi bani pe patrimoniu, fiind interesat de realizarea unor proiecte imobiliare faraonice cum a fost staţiunea Europa nerealizată datorită opoziţiei ARBDD.
    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, la sugestia Direcţiei pentru Cultură Tulcea, finanţează totuşi, începând din acest an, restaurarea a trei biserici din Sulina şi a cimitirului multietnic înscrise în patrimoniul cultural naţional.
Ingineriile primarului Dimitriu
    Proprietarii unor imobile de patrimoniu din acest oraş spun că nu restaurează clădirile pe care le deţin datorită unor conflicte judiciare pe care le au cu primăria. Ei susţin că, în urmă cu şapte ani, administraţia locală s-a făcut stăpână pe terenul aferent principalelor imobile de patrimoniu, care le revenea de drept şi a vândut respectivul teren unor firme apropiate secretarului consiliului local şi lui Gheorghe Sotir, prieten apropiat al primarului Dimitriu. Proprietarii imobilelor de patrimoniu afectaţi de aceste decizii au deschis procese cu primăria care au blocat orice investiţie de restaurare. Un exemplu concludent în acest sens este al profesorul universitar de origine română din SUA, Marius Enăchescu, care deţine fostul hotel Camberi devenit între timp ruină. Terenul din curtea hotelului, deşi revenea de drept lui Enăchescu, a fost vândut de Primăria Sulina lui Sotir, care a cerut, în instanţă, proprietarului să-i cedeze pe gratis hotelul sau să-l demoleze.

* 15000 de euro este suma prevăzută din bugetul local pentru Revelionul 2012
* Mariana Cozmici, Hara şi Spitalul de Urgenţă vor concerta la Tulcea în noaptea dintre ani * Meniul de Revelion este de criză anul acesta: o cană de ceai cu rom şi un pahar de şampanie

* Şefii administraţiei din judeţul Tulcea, care sunt şi şefi ai PDL Tulcea, au început să caute înlocuitori la cârma IPJ Tulcea
* Cele mai mari şanse pentru a prelua conducerea IPJ Tulcea pare să lle aibe comisarul şef Cristian Rogojanu
    În 28 decembrie, şefii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Tulcea au primit un „cadou” surpriză de la Ministerul Administra­ţiei şi Internelor. Comisarul şef de poliţie Constantin Duvac i-a înmânat inspectorul şef al IPJ Tulcea, comisar şef de poliţie Vasile Şofan, concluziile controlului pe care-l efectuase Corpul de Control al IGPR, pe parcursul lunii decembrie, la structurile de poliţie din judeţul Tulcea.
Şofan a patronat haosul din IJP
    Documentul se întinde pe zeci de pagini şi cuprinde gravele abateri comise de cei care conduc poliţia judeţeană. În respectivul document, inspectorul şef Vasile Şofan este acuzat că ar fi încălcat 30 de reguli care ţin de managementul IPJ. Cele mai grave acuze aduse inspectorului şef Şofan se referă la gestionarea necorespunzătoare a resurselor materiale şi financiare ale inspectoratului şi la neexercitarea controlului asupra structurilor pe care le are în subordine. Corpul de Control al IGPR mai susţine că Şofan nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile de şef al poliţiei judeţene şi, din acest motiv, instituţia ar fi fost prejudiciată grav. O altă acuză este că şefii structurilor poliţieneşti din subordinea sa şi-au făcut de cap.
Nici adjuncţii nu şi-au făcut treaba
    Echipa de control de la IGPR a mai stabilit că nici adjuncţii inspectorului şef nu şi-ar fi făcut munca mai bine. Adjunctul pe domeniu ordinii publice, comisarul şef Ştefan Dobre, ar fi încălcat, în opinia inspectorilor IGPR, 30 de norme legale şi profesionale, iar comisarul şef Viorel Oltu, adjunct al şefului IPJ responsabil de activitatea judiciară, ar fi încălcat 27 de reguli ale muncii poliţieneşti.
    Luând act de problemele constatate la IPJ Tulcea, ministrul Traian Igaş a dispus declan­şarea anchetei preliminare împotriva inspectorului şef Vasile Şovan şi a inspectorilor şefi adjuncţi Viorel Oltu şi Ştefan Dobre. Această anchetă a început vineri, 6 ianuarie, la Tulcea şi va continua până la finele lunii ianuarie la sediul MAI. Concluziile anchetei vor fi dezbătute, cel târziu la începutul lunii februarie, în comisia de disciplină a MAI care a fost sesizată, iar dacă cei trei şefi ai poliţiei tulcene vor fi găsiţi vinovaţi, ministrul Igaş îi va revoca din funcţie.
Şefii de servicii şi-au făcut de cap
    Chestorul Liviu Popa, şeful IGPR, a declanşat, de asemenea, anchete preliminare împotriva tuturor şefilor de servicii de la IPJ Tulcea care sunt acuzaţi în raportul Corpului de Control de grave încălcări ale atribuţiilor de serviciu şi de comiterea unor ilegalităţi. Ce le mai multe nereguli au fost constate la serviciile logistic, judiciar şi de statistică a activităţilor operative, iar cele mai puţine abateri au fost găsite la compartimentul cazier judiciar. Şeful IGPR a sesizat şi el comisia de disciplină din această instituţie care îi va judeca, în cel mult o lună, pe şefii serviciilor de la IJP Tulcea, urmând ca cei care au încălcat grav legea şi sarcinile de serviciu să fie demişi.
    Dacă comisiile de anchetă şi de disciplină vor confirma faptele cuprinse în raportul Corpului de Control al IGPR, IPJ Tulcea va rămâne, în scurt timp, fără inspector şef, inspectori şefi adjuncţi şi fără şefi de servicii. La finele anului trecut, ministrul Igaş a trimis actul de control de la IPJ Tulcea la Parchetul Tulcea care a deschis o anchetă privind dispariţia a 32 tone de carburanţi din gestiunea poliţiei tulcene.
Rogojanu râvneşte la şefia IJP
    Şefii administraţiei din judeţul Tulcea, care sunt şi şefi ai PDL Tulcea, după ce au aflat de aceste demersuri au început să caute înlocuitori la cârma IPJ Tulcea. Şi poliţiştii locali care râvnesc la funcţiile ce vor rămâne vacante dau din coate pentru a intra în graţiile liderilor locali ai PDL de care depind numirile în funcţii. Cele mai mari şanse pentru a prelua conducerea IPJ Tulcea pare să aibe comisarul şef Cristian Rogojanu, care a condus, până luna trecută, poliţia de frontieră din judeţul Tulcea. Rogojanu a pierdut funcţia de inspector şef al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră pentu că această instituţie s-a desfiinţat, fiind retrogradat şef de serviciu la Garda de Coastă, instituţie care conduce poliţia de frontieră de la Marea Neagră şi de pe Dunărea maritimă.

* Pe site-ul de licitaţii publice, serviciul de curăţenie a sediului Consiliului Judeţean a fost estimat la suma de aproape (şi puţin peste) 5 miliarde lei vechi, pentru o perioadă de 4 ani, sumă cam piperată având în vedere faptul că trei „cameriste” s-ar fi mişcat natural şi mult mai ieftin prin birourile Consiliului pentru aceleaşi servicii
* Însă, având în vedere perspectivele, adică faptul că adevărata curăţenie a sediului se va face abia în noiembrie, cu costuri mult mai ridicate, să zicem că oferta care expiră pe 6 februarie face parte dintr-un promo
    După ce au gustat (mai mult sau mai puţin) din delicatesele meselor de Crăciun şi Revelion, vârfurile Con­siliului Judeţean au trecut, încă din primele zile ale noului an, direct la desertul preferat: banul public. Şi ce şi-au zis aceia care au gândit externalizarea serviciilor publice? Unu: că...(şi se subînţelege) e vremea să fie lumină! Şi 2, pentru că ziua e scurtă: să fie lună! Desigur, lună plină.
   Aşa că fix pe 4 ianuarie a apărut pe site-ul de licitaţii publice oferta CJT pentru serviciul de curăţenie a se­diu­lui. Valoarea estimată a contractului, pe o perioadă de 4 ani, este între 480,000 şi 528,000 Ron (fără TVA). Ca să fie mai clar pentru toată lumea, oferta se învârte în jurul sumei de 5 miliarde lei vechi, deci aproximativ 1,2 miliarde lei vechi pe an, adică 100 milioane lei vechi pe lună (fără TVA).
   Acordul cadru pe perioada celor 4 ani de contract se va face, conform in­formaţiilor afişate pe site,  cu maxim 3 firme, pentru „servicii de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor interioare şi ex­terioare, grupurilor sanitare şi derati­zarea sediului Consiliului Judeţean”.
    Aşaaa...Deci, pentru dat cu mopul, gen Elena Udrea, şters praf de pe birouri, spălat wc-uri, holuri, ferestre (din când în când, interior-exterior), rampă persoane cu handicap, scări exterioare, CJT este dispus să plă­teas­că o sumă minimă de 100 milioa­ne lei vechi pe lună. Constatăm că s-a luat în calcul inclusiv deratizarea sediului (DEX: DERATIZÁ, deratizéz, vb. I. Tranz. A stârpi şoarecii sau şobolanii prin otrăvire cu substanţe chimice sau prin culturi microbiene. – Din fr. dératiser). Acu, sincer, oricât de brutal ar trage-o de păr pe hârtii (suma, de­si­gur), ce deratizare să faci într-un sediu nou-nouţ, care are toate dotările nece­sare şi care a fost  refăcut com­plet? Pro­­babil este vorba tot despre şobo­lanii roşii, care bântuie şi acum prin sediu, cu blana vopsită  portocaliu.
     Din păcate, externalizarea unor servicii ne costă mai mulţi bani de la buget decât în cazul în care  instituţia ar avea personal angajat. Oricum, discuţia fiind în van, invităm firmele colorate subliminal în orange să depună documentaţia pentru această ofertă generoasă până pe 6 februarie a.c.. Cei mai tari să se bage pe şoareci  şi şobolani, că-i mult de ros şi nu costă nimic...

* Mai curat, mai parfumat, mai aerisit, aşa putem vorbi acum despre site-ul oficial al Primăriei municipiului; păcat că „transparenţa” vine doar în an electoral, controlată, însă, din toate poziţiile şi ferestrele platformei virtuale cu adresa www.primariatulcea.ro
* Chiar dacă site-ul e nou, ce să vezi (?), declaraţia de avere a primarului Constantin Hogea e aceeaşi cu care ne amăgea şi pe site-ul vechi, adică cea din 2007, când nu avea datorii şi la persoane fizice

     Anul 2012 este an bisect dar, mai mult decât atât, este şi an electoral. Periodic, adică o dată la patru ani, transparenţa adminis­traţiilor locale şi judeţene creşte brusc, nenatural şi cu intenţie clară. Respectiv aceea de-a şterge impresia înrădăcinată pe parcurs, că „ăştia” (adică reprezentanţii Puterii) stau cu storurile trase ca să nu ştie şi să nu vadă muritorul de rând cum se împarte caşcavalul public.

    Aşa se face că după ce au trecut şapte ani şi jumătate din cele două mandate primite de la electorat, primarul Constantin Hogea a dat undă verde construcţiei unui site (www.primariatulcea.ro) cu informaţii utile cetăţeanului alegător, şi nu numai. Până acu, singura platformă unde se exprima primarul municipiului, nederanjat de alte opinii, era revista de casă Info Util, publicaţie mustind de  materiale laudative la adresa edilului şef (gen „aşa da”, exact ca pe vremuri, la panoul de perete) şi cu excesiv de multe fotografii ale primarului, aflat oriunde era rost să i se fabrice o imagine bună.
      Noul site despre care facem vorbire este structurat mult mai bine, astfel încât informaţia de interes public este uşor accesibilă, imaginea panoramică a oraşului este la dispoziţia vizuală a cetăţeanului, idilică şi nealterată de realitatea cotidiană, iar declaraţiile de avere şi de interese sunt postate fix acolo unde trebuie, în dreptul personajelor. Desigur, aşa cum ne-a obişnuit pe parcursul celor două mandate, primarul Constantin Hogea stă cu declaraţia (reactualizată) de avere pitită, singura disponibilă, chiar şi pe noul site, fiind cea din 2007, când era mai pârlit şi avea datorii doar la bănci, nu şi la persoane fizice, aşa cum e consemnat în ultimul document. Ca să sugereze că n-are nicio treabă cu ceea ce postează subordonaţii în „virtual”, inclusiv declaraţiile celor doi viceprimari sunt din anul 2008, ca să existe scuza plauzibilă că alţii au scăpări şi, evident,  nu este vina primarului.
     În rest, o fereastră anume a site-ului vă duce direct în arhiva cu reviste Info Util, unde puteţi citi, pagină după  pagină, despre raiul împământenit la Tulcea încă de la întâiul descălecat al marelui Constantin de la Cerna. Trei camere web postate, evident, în zonele centrale ale oraşului, suficient de sus ca să nu se vadă nivelul de trai al cetăţeanului tulcean, întăresc imaginea de eden a oraşului, unde, ce să vezi (?), dacă te ancorezi în realitate, toate celelalte zone arată jalnic.
    Dar, ce mai contează amănuntele astea nesemnificative...Să notăm doar esenţa: dacă Hogea nu e, nimic nu e...

      Valoarea contractului pe un an se ridica la peste un milion de lei
      Licitaţia a fost anulată, pentru că documentele nu aveau viza Oficiului Juridic. Ar putea fi o simplă scăpare birocratică, ce se va remedia rapid, iar tentativa de aruncare pe fereastră a banului public s-ar putea relua cu celeritate
      La sfârşitul anului trecut scriam despre o licitaţie prin care DIAP Tulcea dorea să achiziţioneze servicii de pază pentru obiectivele sale. Valoara contractului de un an era de 1.096.715 lei cu tot cu TVA. Scriam atunci că este mult prea mult şi că cineva se pregătea să-şi ofere un frumos cadou pentru începutul lui 2012. Între timp, licitaţia a fost anulată, pentru că documentele nu aveau viza Oficiului Juridic. Ar putea fi o simplă scăpare birocratică, ce se va remedia rapid, iar tentativa de aruncare pe fereastră a banului pubic s-ar putea relua cu celeritate. Dar, de asemeni, n-ar fi rău ca cei de la Oficiul Juridic al primăriei să nu avizeze hârtiile fără să pună serioase întrebări. Pentru că e nevoie de nişte răspunsuri. Pertinente.
      În 2009, aceeaşi Direcţie pentru Admi­nistrarea şi Întreţinerea Patrimoniu­lui organiza o licitaţie pentru servicii de pază la obiectivele sale, cu o valoare totală de 357.595 de lei. E drept, obiectivele ce trebuia păzite în cursul anului 2010 era mai puţine, iar numărul orelor de muncă estimat de către DIAP era de 41.696 de ore. Un calcul rapid ne arată că ora de muncă era preţuită la 8,57 lei, suma plătită de către DIAP firmei de pază pentru un paznic cu program de 8 ore, 5 zile pe săptămână, era de 1.372 lei, cu tot cu TVA-ul de 19%.
      La doar doi ani distanţă, după ce salariile din domeniul public au fost reduse şi îngheţate, te-ai fi aşteptat şi ca serviciile externalizate să fie contractate în ideea de economisire a banului public. Ei bine, nu e chiar aşa, pentru că intenţia şefului DIAP a fost de a plăti în 2012 aproape dublu pentru pază. Cu numărul de obiective de păzit majorat, numărul de ore de muncă a ajuns la 77.364. Cum pentru acestea ar urma să se plătească 1.096.715 lei, ar renveni cam 14,17 lei pe ora de muncă, cu 60% mai mult decât în 2010, firma de pază primind pentru un paznic cu program de 8 ore pe zi, cinci zile pe săptămână, 2.268 de lei lunar, cu tot cu TVA.
      De aceea, sugerăm celor care mai au de dat avize pentru această licitaţie dubioasă să se gândească bine înainte de a-şi pune semnătura pe nişte acte care permit unui paznic să fie plătit de 2,5 ori mai bine decât un medic rezident, sau de două ori mai bine decât un profesor.

   Ieri, tinerii social – democraţi tulceni şi fruntaşi ai liberalilor judeţeni au organizat, unii după alţii, conferinţe de presă cu menirea de a critica maniera în care şeful statului a înţeles să promoveze proiectul noii legi a sănătăţii
   Referitor la scandalul pe marginea legii sănătăţii,USL Tulcea acuză intervenţiile mitocăneşti ale lui Băsescu
    Ieri, tinerii social – democraţi tulceni şi fruntaşi ai liberalilor judeţeni au organizat, unii după alţii, conferinţe de presă cu menirea de a critica maniera în care şeful statului a înţeles să pro­moveze proiectul noii legi a sănătăţii.
    La sediul din str. Victoriei, liderii tesedişti Dumitru Mergeani şi Bogdan Corbeanu au reproşat preşedintelui României intervenţia ilegitimă în proiectul de lege referitor la „refor­marea sistemului public de sănătate“: „Fondul Monetar Internaţional a arătat, în observaţiile sale asupra proiectului, că legea nu asigură mecanisme de control a cheltuirii banilor în sănătate, nu include sancţiuni pentru managerii de spitale care depăşesc bugetele, nu există un mecanism bine definit prin care se stabileşte şi se actualizează pachetul de bază, nu se precizează cum va fi făcută finanţarea spitalelor“, a declarat fruntaşul Mergeani. În cir­cum­stanţele date, ce valida inter­venţia şefului statului, când acesta nu are dreptul de iniţiativă legislativă?
    „Intervenţia (televizată, în direct cu Raed Arafat – n.n.) a domnului Traian Băsescu a fost de o îngrozitoare mitocănie“, a întărit după o oră şi jumătate şi preşedintele Filialei Teritoriale a PNL, „o intervenţie nedemocratică şi total needucativă“, a spus Octavian – Marius Popa, şeful libe­ralilor tulceni, considerând că noua lege loveşte în categoriile cele mai de­favorizate, personalul medical (prin­tre altele) fiind retribuit necores­punzător.
    În ton declarativ cu supraordonatul său politic, vicepreşedintele judeţean Octavian Motoc a adăugat că „un iresponsabil, că nu-l pot cataloga altfel pe preşedintele Traian Băsescu, vine să strice tot ce s-a creat în sistem, în ani mulţi şi pentru cetăţean. Sunt convins că opinia publică se va manifesta în toate felurile posibile ca această lege să nu poate fi admisă în forma sa actuală“.
    Dacă legea va fi implementată, USL Tulcea estimează că zece milioane de români vor fi lipsiţi de îngrijire medicală, iar alte zece milioane de ro­mâni vor fi mai săraci decât în prezent. 

* Pentru că, probabil, s-a săturat toată lumea ca unele firme ale Consiliului Local să fie mereu pe pierdere, iar oameni de bază ai societăţii pedeliste tulcene să fie batjocoriţi prin presă drept manageri nepricepuţi pe bani publici, primarul vizionar a luat măsuri ca SC Transport Public SA Tulcea să termine exerciţul bugetar 2012 cu profit, prin subvenţia de la buget. Cum? extrem de simplu: legiferând acest lucru prin hotărârea de consiliu local

      Pe 21 decembrie 2011, Consiliul Local Tulcea, la iniţiativa primarului Constantin Hogea, a aprobat o hotărâre care dă o nouă dimensiune capitalismului.
    Pentru că, probabil, s-a săturat toa­tă lumea ca unele firme ale Consiliului Local să fie mereu pe pierdere, iar oameni de bază ai societăţii pedeliste tulcene să fie batjocoriţi prin presă drept manageri nepricepuţi pe bani pu­blici, primarul vizionar a luat măsuri ca SC Transport Public SA Tulcea să ter­mine exerciţul bugetar 2012 cu profit. Cum? Extrem de simplu: le­gi­ferând acest lucru prin hotă­rârea de consiliu local de care vorbeam mai devreme.
    Pe scurt, după ce stabileşte pre­ţul biletelor şi al abonamentelor pentru anul 2012, după ce stabileşte gratuităţile şi reducerile de tarife pentru diverse categorii ale populaţiei tulcene, iniţiatorul Hogea loveşte năprasnic şi fără drept de apel la articolul 3 al hotărârii de Consiliu Local: „Pentru facilităţile de care bene­ficiază populaţia din Munici­piul Tulcea la transportul public local de persoane prin curse regulate efectuat cu autobuze, Consiliul Local al MunicipiuluiTulcea va acorda SC Transport Public SA Tulcea de la bugetul local o subvenţie egală cu diferenţa dintrecosturile şi veniturile înregistrate din acti­vitatea de transport public cu autobuzele, în care va fi inclus şi un profit în cotă de 2,5%.”.
    Este o prevedere unică, nemai­văzută până acum, o inovaţie în materie de economie de piaţă, o în­cercare de a acoperi nepriceperea managerială a şefului de la Tran­sport Public şi, de ce nu, o încălcare a legilor liberei concurenţe şi a legilor pieţei libere.
    În mod normal şi legal, Consiliul Local nu poate plăti subvenţii decât pe baza unor date certe: dacă x persoane au beneficiat de gratuităţi în valoare de y lei, CL va acoperi suma y şi atât. Ori, prin această hotărâre, Consiliul Local, la iniţiativa primarului Constantin Hogea, va plăti pentru absolut toate pierderile Transport Public SA. Nu mai contează că de gratuităţi au beneficiat doar 1.000 de persoane, să spunem. Dacă pierderile sunt la nivelul gratuităţilor acordate pentru 30.000 de persoane, primăria plăteşte oricum. Ba cu asupra de măsură, asigurând Transport Public SA şi un profit de 2,5%.
    E aberant, e imoral şi mai mult ca sigur e ilegal. Dar asta nu mai este o premieră pentru primăria condusă de Hogea. Ce urmează acum? Probabil că după ce Şopov va deveni managerul anului 2012, omul care a reuşit să obţină profit la conducerea SC Transport Public SA, modelul se va extinde şi în mediul privat, iar sub pretextul subvenţiilor legale pentru căldură, se vor acoperi, din bani publici, şi perderile operato­rilor privaţi. Asta dacă doreaţi să ştiţi cum va func­ţiona sistemul privat de sănătate.

* După ce, în anii anteriori, administraţia judeţului Tulcea a primit, cu titlu gratuit, 71 000 de ha amenajări agricole şi piscicole din Deltă şi aproape 200 ha din plaja Sulina, Guvernul a mai atribuit, la finele anului trecut, câteva hectare de teren CJ Tulcea
* Aceste bunuri au aparţinut Şantierului Naval Sulina şi au fost transferate în patrimoniul CJ Tulcea ca urmare a aplicării procedurii de dare în plată de către Ministerul Finanţelor

    Guvernul Boc şi-a propus să transforme Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea într-un mare latifundiar.
     După ce, în anii anteriori, administraţia judeţului Tulcea a primit, cu titlu gratuit, 71 000 de ha amenajări agricole şi piscicole din Deltă şi aproape 200 ha din plaja Sulina, Guvernul a mai atribuit, la finele anului trecut, câteva hec­tare de teren CJ Tulcea. Este vorba de peste cinci hectare de teren în oraşul Sulina, din care 1,4 de ha sunt ocupate cu construcţii industriale care, conform HG 1304/27 decembrie 2011, au fost transferate din domeniul public al statului în domeniul public de interes judeţean. Aceste bunuri au aparţinut Şantierului Naval Sulina şi au fost transferate în patrimoniul CJ Tulcea ca urmare a aplicării procedurii de dare în plată de către Ministerul Finaţelor.
Povestea imobiliară a Şantierului Naval Sulina
    Cert este că HG 1304 pune capăt existenţei şantierului naval din Sulina, întreprindere care nu mai funcţionează de mai bine de un deceniu. Şantierul naval din Sulina a fost cumpărat, în 2000, de omul de afaceri Marcel Păcuraru cu aproximativ două miliarde de lei. După această contra­versată privatizare, câţiva specialişti ai şantierului din Sulina au încercat să ţină societatea în funcţiune aducând comenzi de construcţii de nave şi de reparaţii, dar patronul nu a fost interesat de producţie ci de realizarea unui tun imobiliar. Eşuând în investiţiile imobiliare, ani la rând, Păcuraru a făcut demersuri disperate să vândă halele şi utilajele şi terenul din Sulina. Preţul solicitat fiind foarte mare, peste două milioane de euro, cumpărătorii nu s-au înghesuit să cumpere şantierul din Sulina. Din acest motiv, singurele afaceri reuşite de Păcuraru la Sulina au fost cele cu fier vechi din care proprietarul şi-ar fi scos cheltuiala făcută la privatizare. Şantierul Naval Sulina nu a plătit însă taxe şi impozite la bugetul de stat, iar Ministerul Finanţelor a început, în urmă cu cinci ani, procesul de executare silită. După încercări eşuate ale structurilor ANAF din judeţul Tulcea de a vinde bunurile şantierului pentru recuperarea unor creanţe bugetare de aproximativ două milioane de euro, în urmă cu un an, procedura de executare silită a fost abandonată. Astfel s-a ajuns la procedura invocată în HG 1304 de dare în plată a bunurilor societăţii private de la Sulina. Trebuie spus că această procedură a fost solicitată, la începutul anului trecut, de conducerea CJ Tulcea care râvnea la terenul din cartierul Prospect al Sulinei deţinut de şantierul naval. Un prim pas în acest sens a fost preluarea în custodie, în aprilie anul trecut, a terenului şi a imobilelor din Sulina de către administraţia judeţeană de la ANAF. În august trecut, consilierii judeţeni au aprobat solicitarea şefilor CJ Tulcea de a cere Executivului trecerea în patrimoniul judeţului a bunurilor şantierului din Sulina, iar la finele acestui an Guvernul Boc a aprobat acest transfer.
Ioan Boieru, vicepreşedinte al CJ Tulcea, spune că „nu vom redeschide şantierul naval din Sulina. Ne interesează doar terenul deţinut de această societate pe care l-am primit, fără plată, în patrimoniu. Hectarele din zona Prospect, impreună cu cele 174 de ha primite,  tot prin HG când am preluat AZL Sulina, vor face obiectul unui plan de urbanism de dezvoltare turistică a oraşului Sulina şi a altor zone din Deltă.”
Prietenii Elenei Udrea au pus ochii pe Sulina…
    Noua împroprietărire a CJ Tulcea cu terenuri în oraşul Sulina a creat suspiciunea că liderii din Bucureşti şi din Tulcea ai PDL ar avea şi alte interese în această zonă decât dezvoltarea turismului pe care o clamează de câţiva ani fără să întreprindă prea multe în acest sens. Şi în urmă cu aproape trei ani, când CJ Tulcea a primit în patrimoniu 174 de ha de la AZL Sulina, şefii PDL din administraţia judeţului Tulcea au spus că vor scoate la licitaţie internaţională terenul preluat pentru realizarea unor investiţii turistice. Anii au trecut şi proiectatul Las Vegas din Sulina visat de Boieru a rămas doar la faza de promisiune. Mai mult, CJ Tulcea a scos terenul respectiv din capitalul social al companiei AZL pe care o patronează, lăsând astfel firma fără principala oportunitate de dezvoltare. Acum, când CJ a mai primit în dar de la Guvernul Boc alte cinci hectare de teren, de data aceasta în intravilanul oraşului, şefii administraţiei judeţene şi-au adus aminte, brusc, de proiectul Las Vegas, dar nu pot preciza când va începe această investiţie. La Sulina se vorbeşte însă de intenţiile unor oameni din cercul de prieteni ai Elenei Udrea de a dezvolta proiecte imobiliare private pe terenul primit gratis de CJ Tulcea de la stat prin ştergerea unor datorii bugetare de milioane de euro ale unei firme private.

* Singurul dintre sindicaliştii
tul­ceni care a fost prezent la şedinţa Comisiei de Dialog Social a fost liderul BNS Viorel Tinică
* Dacă ceilalţi au fost inspiraţi să evite intrarea în sala pre­fec­turii, Tinică a parti­cipat până la sfârşit, când pe holuri a scos o coală de hârtie pe care a arătat-o jurnaliştilor soli­citaţi pentru a participa la o conferinţă de presă

    Ieri, şi la Tulcea, pre­fectul judeţului a organizat o întâlnire a Comisiei de Dialog Social, la recoman­darea venită „de sus” însă aşa cum s-a întâmplat şi în ţară, tot la recomandarea venită „de la centru”, sindicaliştii au absentat. De altfel, în ultimul an şedinţele Comisiei de Dialog Social n-au mai fost pe agenda sindica­liştilor. Singurul dintre sindicaliştii tulceni care a fost prezent la şedinţă a fost liderul BNS Viorel Tinică, însă dacă ceilalţi au fost inspiraţi să evite intrarea în sala prefecturii, Tinică a participat până la sfârşit când pe holuri a scos o coală de hartie pe care a arătat-o jurnaliş­tilor solicitaţi pentru a participa la o conferinţă de presă.
    „Calea dialogului este cea pe care am ales-o de fiecare dată când au fost probleme şi tensiuni sociale şi de fiecare dată am fost un purtător al problemelor sin­dicale, ale oamenilor în fond pentru că sindicatele reprezintă oamenii munci, către Guvern. La Tulcea relaţiile între instituţii sunt excelente în opinia mea şi poate şi acesta să fie unul dintre motivele pentru care la Tulcea nu au fost manifestări de stradă ca în alte oraşe. De asemenea, mai cred că la Tulcea nu sunt probleme atât de grave încât să scoată oamenii în stradă, însă eu personal nu am nimic îm­potriva manifestărilor publice, atâta vreme cât sunt legale. Din câte ştiu, un domn Nicolae Popa a cerut autorizaţia să participe legal la manifestări, dacă vor avea loc, pentru a-şi manifesta o serie de nemulţumiri ale sale. Din câte ştiu i s-a aprobat petiţia sau cererea depusă”, a declarat prefectul Vasile Gudu.

* Aproximativ 200 de tulceni au ieşit marţi seara în stradă, alăturându-se  mişcărilor de protest declanşate în toata ţara încă de săptămâna trecută
* Timp de patru ore, protestatarii, în special tineri, au scandat pe străzile oraşului împotriva Guvernului, dar mai ales a preşedintelui Băsescu, cerând alegeri anticipate

    Aproximativ 200 de tulceni au ieşit marţi seara în stradă, alăturându-se  mişcărilor de protest declanşate în toata ţara încă de săptămâna trecută. Timp de patru ore, protestatarii, în special tineri, au scandat pe străzile oraşului împotriva Guvernului, dar mai ales a preşedintelui Băsescu, cerând alegeri anticipate.
    Declanşată în Piaţa Civică, mişcarea paşnică de protest a fost continuată cu un marş pe principalele artere ale oraşului (strada Isaccei, Spitalului, Babadag), încheindu-se în jurul orelor 22.00, în faţa Consiliului Judeţean.
    Tineri şi bătrâni, pensionari, elevi sau bugetari, toţi au scandat într-un glas „Jos Băsescu!”, participanţii la această acţiune încercând să atragă cât mai mulţi tulceni în zona centrală a oraşului.
    „Nu ştiu câte blocuri sunt în Tulcea asta, dar dacă ar fi fost câte un tulcean de la fiecare bloc eram suficienţi. Nu ştiu câte străzi sunt, dar unul de pe fiecare stradă să fi fost aici, eram suficienţi“, au declarat protestatarii.
    „Nu vă fie frică, şi Băsescu pică!, Vrem democraţie!, Libertate, unitate!, Jos Băsescu! Jos tiranul!, Românii în ţară, Băsescu afară!, Vrem anticipate! Tulceni, nu vă fie frică! Veniţi cu noi!  Bucureşti nu uita, Tulcea e de partea ta! Să dea Dumnezeu să cadă Băsescu, a vândut ţara!”, cam acestea au fost scandările care s-au auzit în oraş, timp de patru ore.
    „Fără sănătate, nu putem să trăim. Vă mulţumim, dragi tineri. Dvs aveţi nevoie de Educaţie, aveţi nevoie de Sănătate, aveţi nevoie de tot ceea ce trebuie să duceţi o viaţă liniştită. Din 90 încoace, viaţa noastră nu mai este liniştită. Trăim în stres. Aveam un sindrom după 90, SIDA, dar actualmente este sindromul Frica!“, a strigat prin portavoce liderul sindical Viorel Tinică.
   „Vrem să aducem la cunoştinţa întregii ţări că la Tulcea nu sunt golani, nu sunt derbedei, suntem cetăţeni paşnici.  Dacă organele locale nu ne dădeau voie să ne adunăm în piaţă, eram dispuşi să ne aşezăm pe trotuarul de la trecerea de pietoni, unde nu se putea lua absolut nimeni de noi. Dar, în condiţiile acestea, vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc jandarmilor că sunt de bună credinţă şi ne lasă să ne manifestăm doleanţele“, au mai spus protestatarii.

* Luptele care se dau, de o bună bucată de vreme, în interiorul PDL, pentru controlul resurselor naturale din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării au bulversat din nou comunităţile locale din Deltă
* Ca şi anul trecut, pescarii din Deltă au dificultăţi să desfăşoare activitatea din care-şi câştigă existenţa
* Ei nu pot obţine permise pentru desfăşurarea legală  a pescuitului comercial şi riscă să fie sancţionaţi de reprezentanţii celor şapte instituţii ale statului care au drept de control asupra acestei activităţi în Deltă

    Luptele care se dau, de o bună bucată de vreme, în interiorul PDL, pentru controlul resurselor naturale din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării au bulversat din nou comunităţile locale din Deltă.
    Ca şi anul trecut, pescarii din Deltă au dificultăţi să desfăşoare activitatea din care-şi câştigă existenţa. Ei nu pot obţine permise pentru desfăşurarea legală a pescuitului comercial şi riscă să fie sancţionaţi de reprezentanţii celor şapte instituţii ale statului care au drept de control asupra acestei activităţi în Deltă.
Guvernatorul ARBDD îşi arată muşchii
    Grigore Baboianu, guvernator ARBDD, spune că „există dificultăţi în derularea procesului de reautorizare a activităţii pescarilor profesionişti din Deltă, dar nu se poate vorbi de blocarea pescuitului comercial. Aceste dificultăţi au fost determinate de modificarea legislaţiei piscicole şi a Legii ARBDD. Anul trecut, instituţia noastră a preluat de la ANPA administrarea resurselor piscicole din Deltă şi a fost nevoie de mai multe acte normative pentru a reglementa această activitate. Acum, toată legislaţia pentru pescuitul comercial în Deltă există, avem proceduri clare. A apărut însă o dificultate privind emiterea actelor de autorizare datorită insistenţei Consiliului Jude­ţean (CJ) Tulcea să aplice prevederile OUG 127/2010 de a încasa taxa de autorizare a activităţilor economice desfăşurate pe teritoriul ARBDD, în contradicţie cu prevederile Legii 136/2011 care guvernează activitatea noastră. Noi considerăm că autorizaţiile pentru funcţionarea activităţilor economice trebui să fie eliberate de primăriile din Deltă, conform Legii 136, în timp ce CJ Tulcea susţine că ar fi singura instituţie îndrituită de OUG 127 să autorizeze activităţile economice din Deltă. Pentru a ieşi din impas, am emis o dispoziţie în care am precizat că pescarii profesionişti vor fi autorizaţi să lucreze dacă vor face dovada că au plătit, la Tre­zorerie, taxele stabilite de ARBDD, în total 300 lei, şi dacă s-au adresat primăriilor pentru a fi luaţi în evidenţă că derulează această activitate economică. Până vom emite noile autorizaţii după noua porocedură, am prelungit vechile autorizaţii care vor fi valabile în ianuarie şi februarie anul acesta.”
CJ nu renunţă la taxe
    Consiliul Judeţean Tulcea conside­ră că este ilegală procedura de autorizare emisă recent de guvernatorul ARBDD. Constantin Cabuz, secretar al CJ Tulcea, spune că „ARBDD interpretează abuziv legea în privin­ţa autorizării activităţilor economice din Deltă. Vom contesta decizia guver­natorului de autorizare a pes­cui­­tului comercial pentru că ne aduce prejudicii.”
     În timp ce ARBDD şi CJ Tulcea se ceartă pe tema autorizării, pescarii spun că sunt hăituiţi de cei care controlează legalitatea pescuitului. Dan Verbina, liderul celei mai mari federaţii a asocia­ţiilor de pescari din Delta Dunării, spune că „pescarii se consideră tracasaţi de autorităţi şi refuză să mai facă demersuri pentru autorizarea activităţii pe care au dreptul să o desfăşoare ca pescari profesionişti. Dacă pescarii vor refuza să ceară autorizaţii, cum se întâmplă în acest început de an, ei vor pescui ilegal pentru a-şi câştiga existenţa, vor valorifica peştele pe piaţa neagră şi astfel braconajul piscicol în Deltă va spori dramatic.”
Revolta pescarilor
    Localnicii spun că pescarii sunt revoltaţi şi de intenţia CJ Tulcea de a-i taxa retroactiv pentru că au pes­cuit anul trecut. Ei spun că sunt ame­nin­ţaţi de reprezentanţii CJ Tulcea că nu vor primi auto­rizaţii de pescuit comercial pentru că nu au plătit taxa pe resursa piscicolă de 2.500 lei insti­tuită anul trecut de CJ Tulcea, con­form OUG 127. Deţinem informaţii că şefii CJ Tulcea ar face presiuni la ARBDD şi la primăriile din Deltă să nu emită autorizaţii pentru pescarii profesionişti până ce aceştia nu plătesc taxa de pe resursa pesciolă de 2 500 lei pentru anul 2011, taxă des­fiinţată de Legea 136. Guvernatorul Baboianu spune „că ARBDD nu poate să condiţioneze emiterea auto­rizaţiei de pescuit de plata datoriilor pretinse de CJ Tulcea pentru că această condiţionare este un abuz. Dacă aceste creanţe există ele trebuie recuperate de cei care le revendică, nu prin abuzul altor instituţii.”
    Acest conflict, care i-a transfor­mat pe pescarii din Deltă în victi­me colaterale, îi are ca prota­go­nişti pe Victor Tarhon, preşedinte CJ Tulcea, al PDL Tulcea şi vicepreşedinte la ni­vel naţional al acestui partid şi pe gu­vernatorul Grigore Baboianu, mem­bru PDL numit la cârma ARBDD la pro­pu­nerea lui Tarhon. Cert este că între cei doi au apărut divergenţe
ma­jo­re privind gestionarea proble­me­lor din Deltă. În timp ce Tarhon se lup­tă cu disperare să im­pună, în acte normative, con­tro­lul CJ Tulcea asupra tot ce miş­că în Deltă pentru a spori astfel resursele bugetare ale administra­ţiei ju­de­ţene, Baboianu consideră că doar comunităţile locale trebu­ie să beneficieze de pe urma valo­r­ificării resur­selor locale din Deltă.

* Demonstranţii au ales voievodatul ca formă de guvernământ
* Şi joi, până mai apoi, pentru a treia zi (cât ţine o minune), Piaţa Civică a fost ocupată de manifestanţi. După vorbă, după port, după chip şi tort, revendicările au fost variate

    Şi joi, până mai apoi, pentru a treia zi (cât ţine o minune), Piaţa Civică a fost ocupată de manifestanţi. După vorbă, după port, după chip şi tort, revendicările au fost variate.
    Conducătorii tulceni au înregistrat şi cadrele militare rezerviste, şi masiva galerie a Deltei Tulcea (cei peste 26 de membri fiind divizaţi în trei sectoare), şi oarece reprezentanţi ai partidelor din Opoziţie, şi mulţi romi interesaţi de interes ş.a.
    Neavând un obiectiv comun, „vox populi“ a fost un cor în care fiecare a cântat partitura pe care o ştia.
    La final, tulcenilor li s-a arătat – ca-n fiecare seară de revelaţii, mulţumită proiectoarelor! – conducă­torul providenţial. Acesta este Mircea cel Bătrân. Poporul nu trebuie condus de preşedinte, nu trebuie mânat de monarh.
    Vom solicita, astfel, ca viitoarele mişcări sociale/politice viitoare să nu mai izvorască din „Banatu-i fruncea!“, ci să se adape din deja celebrul „Dobrogea, Dobrogea, facă-se voinţa ta!“.